Scrisoare catre liceeni
Noi am pierdut. Dar voi, voi mai aveti o sansa. Noi am fost fericiti ca am descoperit Coca-cola si bananele si am crezut ca daca noi citim, si ei vor citi. Si ca toti vom progresa si tara o sa aiba scapare. Noi ne-am inselat. Unii dintre noi au plecat de aici. Castiga bani acolo si tanjesc dupa orasul asta imputit.
Voi insa, voi aveti o sansa. Voi, aveti sansa.Nu va ganditi la furat. E calea cea mai simpla. Stiu ca ati aflat ca asa te imbogatesti. Daca ai pamant sau daca faci afaceri cu statul. Stiti voi ceva despre tva si cum ai putea sa-l furi, dar nu va e inca foarte clar. Nu asta e drumul. Cu cat se va fura mai mult, cu atat se va construi mai putin, iar copiii copiilor nostri vor mosteni un imperiu de cenusa. Sunteti tineri si totusi habar n-aveti ce inseamna un Bucuresti in care se circula normal. Daca voi habar n-aveti si daca Ei continua sa fure, ganditi-va la copiii nostri. Nu e nici o sansa.
Cititi. Cititi mult. Cititi tot ce va pica in mana. Nu-i mai ascultati doar pe profesori. Cititi orice, fara discernamant. Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi, cautati-va intre voi. Vedeti care cititi aceleasi lucruri si inhaitati-va. Numai in haita de oameni destepti o sa reusiti. Unul singur dintre voi va fi mancat. Zece insa, s-ar putea sa reusiti. Ganditi-va de pe acum sa-i inlocuiti. Timpul lor trebuie sa se termine. Trebuie sa-i dominati. Dar nu cu gandul ca veti fura mai mult ca ei. Asta e calea simpla care va va sufoca mostenitorii. Ce-o sa faceti cu milioanele intr-un oras mort? Ce-o sa cumparati, cu banii gramezi? La ce-ti foloseste un Lamborghini cand n-ai o autostrada? De ce sa ai o vila intr-un cartier sufocat de inundatii?
Nu va dusmaniti profesorii. Sunt oameni amarati, din ale caror drame puteti invata. Isi dau priceperea pe un salariu de nimic si va invata carte. Nu va bateti joc de ei. Au muncit, si nu e vina lor ca parintii vostri s-au descurcat mai bine. N-aveti nici un drept sa-i dispretuiti. Nu le sunteti superiori. Banii parintilor vostri nu va reprezinta. Va reprezinta doar ceea ce puteti scoate pe gura. Aveti grija ce scoateti pe gura. Vremea pumnului si a bodiguarzilor a trecut. O sa calatoriti, iar copiii francezi invata carte, englezii la fel. Va confruntati cu o lume care acum e mai deschisa decat oricand. Hotii de la putere nu sunt in stare sa va spuna cine este Delacroix sau Chagall. Nici Duchamp. Nu va pot spune care e influenta lui Schopenhauer in Sarmanul Dionis si nici de ce este Eminescu un romantic intarziat. Foarte putini o sa va spuna cine a pictat Cina cea de taina si de ce Visconti a ales romanul lui Thomas Mann ca sa faca un mare film. Ei vor sti doar sa va invete sa furati. Iar calea asta, mai devreme sau mai tarziu, se va infunda si ne va asfixia copiii.Nu va mai luati dupa ziare. Nu dau doi bani pe generatia voastra, nu va dati seama? Pentru ei, cu cat sunteti mai prosti, cu atat le va fi mai usor sa va vanda orice cacat. Iar cacatul pe care il veti cumpara va fi obtinut de la prosti, platiti pe masura. Adica prost. Eleva porno este un exemplu.
Nu cititi ziarele. Cititi cateva, cele care va informeaza. Nu marsati la orice promotie. Fiti mai selectivi.Nu fumati iarba si nu va dati in cap cu alcool, cu orice pret. O sa le dati apa la moara incultilor si hotilor de la putere. Le va fi mai simplu sa va catalogheze drept o generatie de distrusi, iar banii destinati salvarii voastre, ii vor fura. E timp si pentru iarba, e timp si pentru tequilla. Acum insa trebuie sa invatati, pentru ca in curand nu va mai fi timp pentru asta, caci veti intra in viata adanc de tot, si e mai rau ca in jungla. Animalele au reguli nescrise. Oamenii au legi scrise.Nu alergati dupa bani cu orice pret. Banii trebuie sa va fie doar mijloc, nu scop. Scopul vostru trebuie sa fie cunoasterea. Cu cat veti sti mai multe, cu atat veti fi mai inalti. Orice carte citita, orice lectie invatata, se vor aseza sub voi si va vor ridica deasupra celorlalti. Veti domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos decat asta. Europa cumpara inteligenta. Romania nu cumpara nimic pentru ca hotii nu construiesc, hotii fura. Nu uitati ca va fura pe voi si asta trebuie sa va opreasca. O sa auziti toata viata de Napoleon si de Nicolae Titulescu, dar sigur copiii vostri nu vor sti cine a fost Emil Boc. Istoria o scriu cei care construiesc.Sunteti tineri. Nu va ganditi ca sunteti slabi. Puterea voastra sta in curatenie. Sunteti curati, n-au apucat sa va manjeasca, dar daca dintre voi nu se vor ridica luptatorii, o sa va improaste cu noroiul strazilor pe care nu le-au reparat. Fiecare picatura de noroi sunt banii care n-au ajuns pe strada aia. Trebuie sa schimbati asta.
Care e calea? Sa cititi. Literatura universala o sa va invete sa deosebiti Binele de Rau. Balzac, Stendhal, Dumas, Dostoievski, Dickens, Tolstoi, Goethe, toti deosebesc Binele de Rau. Din prezentul amaratei asteia de tari nu puteti invata Binele. Binele puteti fi voi. Si cu cat veti fi mai multi buni, cu atat veti sufoca raul. Nu e imposibil. Dati scrisoarea asta mai departe. Deveniti buni, mai buni, cei mai buni si raspanditi-va precum lacustele.Nu-i invidiati pe oamenii cu bani. Nu va faceti modele din baietii de bani gata, din baietii de oras. Dupa treizeci si noua de ani le va ramane doar o lista lunga de femei. Or trofeele astea sunt trecatoare. Cand imbatranesti si trofeul tau va fi o baba. Dupa asta vine singuratatea. Voi aveti sansa sa lasati ceva in urma voastra.
Banii nu sunt Calea. Priviti unde ne-a adus setea de bani.Nu va resemnati, asta nu duce nicaieri. Capul plecat, sabia il taie. Protestati, luptati, protestati. Cu scop, insa. Nu degeaba, ca altfel se transforma in latrat. Invatati legile. Invatati-va drepturile. Atunci veti sti cand are cineva voie sa va legitimeze. Veti sti cum sa luptati, daca veti sti legile. Apoi o sa vedeti ca legile sunt proaste. Si veti intelege ca trebuie sa le schimbati. Pare greu si cere timp. Dar, Doamne, voi aveti timp si pentru voi nimic nu e greu. Voi nu intelegeti ca SUNTETI SCHIMBAREA? Daca voi lasati tara asta pe mana hotilor, atunci, de-abia copii vostri vor mai avea o sansa! Caci sansa vine o data la o generatie. Noi am pierdut. Cativa dintre noi, si nu suntem putini, va putem ajuta. Noi suntem Fomila si Setila, dar voi sunteti Harap-Alb. Alegeti dintre voi pe adevaratii lideri. Sa-i alegeti si sa nu-i invidiati. Lor le va fi cel mai greu. Vor avea gloria, dar si cosmarul. Vor fi salvatorii vostri, dar se vor pierde pe ei insisi. Liderii trebuie sa fie dintre voi. Si trebuie sa-i cautati de pe acum. Uitati-va unii la altii in fiecare zi si cautati-va capitanii. Altfel veti pieri o data cu noi. Si atunci portile libertatii ne vor fi inchise si EI vor castiga. Cine sunt ei? Stiti foarte bine. Ii vedeti in ziare, in fiecare zi.Salvati-va! Salvati-ne! Este o singura cale! Lupta cunoasterii!! Si cand veti fi castigat lupta cunoasterii, de-abia atunci veti cunoaste sa luptati cu adevarat!!!Nu va amagiti cu prezentul... Salvati-va in viitor.
Noi am pierdut. Voi? Ce faceti?
scris de tudorchirila at 00:43
luni, 23 martie 2009
luni, 23 februarie 2009
Orar semestrul II
VINERI
15-17 Arheologia epocii romane c. POPA
17-19 Etnogeneza românilor s. Ţiplic/ Instituţii militare şi politice în provinciile romane Dunărene. c. POPA
19-21 Etnogeneza românilor c. Ţiplic
SÂMBĂTĂ
10-12 Cultură şi religie s. Purece / Arheologia epocii romane s. Purece
12-14 Cultură şi religie c. Purece
15-17 Rit şi ritual funerar (sec. VI-XI)/ Rit şi ritual funerar (sec. VI-XI) c. Dragotă
17-19 Instituţii militare şi politice s. Sonoc /
15-17 Arheologia epocii romane c. POPA
17-19 Etnogeneza românilor s. Ţiplic/ Instituţii militare şi politice în provinciile romane Dunărene. c. POPA
19-21 Etnogeneza românilor c. Ţiplic
SÂMBĂTĂ
10-12 Cultură şi religie s. Purece / Arheologia epocii romane s. Purece
12-14 Cultură şi religie c. Purece
15-17 Rit şi ritual funerar (sec. VI-XI)/ Rit şi ritual funerar (sec. VI-XI) c. Dragotă
17-19 Instituţii militare şi politice s. Sonoc /
marți, 20 ianuarie 2009
restante financiare
Va rugam sa va rezolvati problemele legate de obligatiile contractuale financiare (transa a doua a taxei), altfel nu va fi incheiata situatia scolara aferenta semestrului I.
dr. Ioan Marian TIPLIC
dr. Ioan Marian TIPLIC
miercuri, 10 decembrie 2008
Populaţiile barbare
LUMEA BARBARĂ ÎN SEC. II Î.E.N. - V E.N.
1. Celţii – Cocan +
2. Tracii – Molnar +
3. Dacii liberi – Zidaru +
4. Sarmaţii – Dumitru +
5. Populaţiile germanice din bazinul dunărean şi interacţiunea lor cu lumea romană şi barbară - Sbîrcea +
6. Populaţiile turanice din Asia Centrală – Bujarov +
7. Regiunea caucaziană –
8. Creştinarea populaţiilor din afara lumii romano-bizantine – Crăciun +
Cerinţe:
Se va întocmi o lucrare scrisă referitoare la:
- principalele coordonate istorice ale populaţiilor respective şi la relaţiile lor cu lumea romană în perioada discutată
sau
- aspecte referitoare la habitat sau rit funerar în perioada discutată.
Se vor indica bibliografia şi/sau resursele de internet folosite.
1. Celţii – Cocan +
2. Tracii – Molnar +
3. Dacii liberi – Zidaru +
4. Sarmaţii – Dumitru +
5. Populaţiile germanice din bazinul dunărean şi interacţiunea lor cu lumea romană şi barbară - Sbîrcea +
6. Populaţiile turanice din Asia Centrală – Bujarov +
7. Regiunea caucaziană –
8. Creştinarea populaţiilor din afara lumii romano-bizantine – Crăciun +
Cerinţe:
Se va întocmi o lucrare scrisă referitoare la:
- principalele coordonate istorice ale populaţiilor respective şi la relaţiile lor cu lumea romană în perioada discutată
sau
- aspecte referitoare la habitat sau rit funerar în perioada discutată.
Se vor indica bibliografia şi/sau resursele de internet folosite.
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ
D. Berciu, Lumea celţilor, Bucureşti, 1970.
H. Hubert, Celţii şi civilizaţia celtică, Bucureşti, 1983.
M. Szabó, Auf den Spuren der Kelten in Ungarn, Budapest, 1976.
M. Oppermann, Tracii între arcul carpatic şi Marea Egee, Bucureşti, 1988.
Gh. Bichir, Cultura carpică, Bucureşti, 1973 (= Biblioteca de arheologie, XX).
Gh. Bichir, Geto-dacii din Muntenia în epoca romană, Bucureşti, 1984 (= Biblioteca de arheologie, XLIII).
Sever Dumitraşcu, Dacia apuseană (teritoriul dacilor liberi din vestul şi nord-vestul României în vremea Daciei romane), Oradea, 1993.
Sever Dumitraşcu, Tiberiu Bader, Aşezarea dacilor liberi de la Medieşul Aurit (I), Satu-Mare, 1967.
V. Bârcă, Istorie şi civilizaţie. Sarmaţii în spaţiul est-carpatic (sec. I a.Chr. – începutul sec. II p.Chr.), Cluj-Napoca, 2006 (= Biblioteca Ephemeris Napocensis, 5).
Viačeslav Kotigoroško, Ţinuturile Tisei superioare în veacurile III î.e.n. - IV e.n. (Perioadele La Tène şi romană), Bucureşti, 1995 (= Bibliotheca Thracologica, XI).
V. Bârcă, Nomazi ai stepelor. Sarmaţii timpurii în spaţiul nord-pontic (sec. II-I a.Chr.), Cluj-Napoca, 2006 (= Biblioteca Ephemeris Napocensis, 6).
V. I. Grosu, Хронология памятников сарматской культуры днестровско–прутского междуречья, Kišinev, 1990.
K. Jettmar, Arta stepelor. Popoarele timpurii, Bucureşti, 1983 (= Curente şi sinteze, 40).
M. Poladian Ghenea, Arta preistorică şi antică din regiunea caucaziană, Bucureşti, 1988 (= Curente şi sinteze, 49).
G. A. Cvetaeva, Боспор и Рим, Moskva, 1979.
Mircea Mamalaucă (coord.), Obiceiuri de port în aria culturii Sântana de Mureş. Obiecte de podoabă, amulete, accesorii de vestimentaţie şi toaletă, Bucureşti, 2005.
Bucur Mitrea, Constantin Preda, Necropole din secolul al IV-lea e.n. în Muntenia, Bucureşti, 1966 (= Biblioteca de arheologie, X).
Gheorghe Diaconu, Tîrgşor. Necropola din secolele III-IV e.n., Bucureşti, 1965 (= Biblioteca de arheologie, VIII).
Gheorghe Diaconu, Mogoşani. Necropola din sec. IV e.n., Tîrgovişte, 1970.
Vasile Palade, Aşezarea şi necropola de la Bârlad – Valea Seacă (sfârşitul sec. al III-lea – a doua jumătate a sec. V), Bucureşti, 2004.
Vlad Vornic, Aşezarea şi necropola de tip Sântana de Mureş-Černjachov de la Budeşti, Chişinău, 2006 (= Monografii, 3).
E. A. Rikman, Памятник великого переселения нородов (по раскопкам поселения и могильника у села Будешты), Kišinev, 1967.
E. A. Rikman, Етническая история населения Поднестровья и прилегающего Подунавья в первых веках нашей эры, Moskva, 1975.
I. A. Rafalovič, Данчены. Могильник Черняховской культуры, Kišinev, 1986.
I. Bóna, Der Anbruch des Mittelalters. Gepiden und Langobarden im Karpatenbecken, Budapest, 1976.
Wilfried Menghin, Tobias Springer, Egon Wamers (Hg.), Germanen, Hunnen und Awaren. Schätze der Völkerwanderungszeit, Nürnberg, 1987.
Hermann Dannheimer, Heinz Dopsch (Hg.), Die Bajuwaren von Severin bis Tassilo 488-788. Gemeinsame Landesausstellung des Freistaates Bayern und des Landes Salzburg Rosenheim/Bayern Mattsee/Salzburg 19. Mai bis 6. November 1988, 2. Aufl., München – Salzburg,1988.
H. Hubert, Celţii şi civilizaţia celtică, Bucureşti, 1983.
M. Szabó, Auf den Spuren der Kelten in Ungarn, Budapest, 1976.
M. Oppermann, Tracii între arcul carpatic şi Marea Egee, Bucureşti, 1988.
Gh. Bichir, Cultura carpică, Bucureşti, 1973 (= Biblioteca de arheologie, XX).
Gh. Bichir, Geto-dacii din Muntenia în epoca romană, Bucureşti, 1984 (= Biblioteca de arheologie, XLIII).
Sever Dumitraşcu, Dacia apuseană (teritoriul dacilor liberi din vestul şi nord-vestul României în vremea Daciei romane), Oradea, 1993.
Sever Dumitraşcu, Tiberiu Bader, Aşezarea dacilor liberi de la Medieşul Aurit (I), Satu-Mare, 1967.
V. Bârcă, Istorie şi civilizaţie. Sarmaţii în spaţiul est-carpatic (sec. I a.Chr. – începutul sec. II p.Chr.), Cluj-Napoca, 2006 (= Biblioteca Ephemeris Napocensis, 5).
Viačeslav Kotigoroško, Ţinuturile Tisei superioare în veacurile III î.e.n. - IV e.n. (Perioadele La Tène şi romană), Bucureşti, 1995 (= Bibliotheca Thracologica, XI).
V. Bârcă, Nomazi ai stepelor. Sarmaţii timpurii în spaţiul nord-pontic (sec. II-I a.Chr.), Cluj-Napoca, 2006 (= Biblioteca Ephemeris Napocensis, 6).
V. I. Grosu, Хронология памятников сарматской культуры днестровско–прутского междуречья, Kišinev, 1990.
K. Jettmar, Arta stepelor. Popoarele timpurii, Bucureşti, 1983 (= Curente şi sinteze, 40).
M. Poladian Ghenea, Arta preistorică şi antică din regiunea caucaziană, Bucureşti, 1988 (= Curente şi sinteze, 49).
G. A. Cvetaeva, Боспор и Рим, Moskva, 1979.
Mircea Mamalaucă (coord.), Obiceiuri de port în aria culturii Sântana de Mureş. Obiecte de podoabă, amulete, accesorii de vestimentaţie şi toaletă, Bucureşti, 2005.
Bucur Mitrea, Constantin Preda, Necropole din secolul al IV-lea e.n. în Muntenia, Bucureşti, 1966 (= Biblioteca de arheologie, X).
Gheorghe Diaconu, Tîrgşor. Necropola din secolele III-IV e.n., Bucureşti, 1965 (= Biblioteca de arheologie, VIII).
Gheorghe Diaconu, Mogoşani. Necropola din sec. IV e.n., Tîrgovişte, 1970.
Vasile Palade, Aşezarea şi necropola de la Bârlad – Valea Seacă (sfârşitul sec. al III-lea – a doua jumătate a sec. V), Bucureşti, 2004.
Vlad Vornic, Aşezarea şi necropola de tip Sântana de Mureş-Černjachov de la Budeşti, Chişinău, 2006 (= Monografii, 3).
E. A. Rikman, Памятник великого переселения нородов (по раскопкам поселения и могильника у села Будешты), Kišinev, 1967.
E. A. Rikman, Етническая история населения Поднестровья и прилегающего Подунавья в первых веках нашей эры, Moskva, 1975.
I. A. Rafalovič, Данчены. Могильник Черняховской культуры, Kišinev, 1986.
I. Bóna, Der Anbruch des Mittelalters. Gepiden und Langobarden im Karpatenbecken, Budapest, 1976.
Wilfried Menghin, Tobias Springer, Egon Wamers (Hg.), Germanen, Hunnen und Awaren. Schätze der Völkerwanderungszeit, Nürnberg, 1987.
Hermann Dannheimer, Heinz Dopsch (Hg.), Die Bajuwaren von Severin bis Tassilo 488-788. Gemeinsame Landesausstellung des Freistaates Bayern und des Landes Salzburg Rosenheim/Bayern Mattsee/Salzburg 19. Mai bis 6. November 1988, 2. Aufl., München – Salzburg,1988.
Archäologie in Bayern. Fenster zur Vergangenheit. Herausgegeben von der Gesellschaft für Archäologie in Bazern e.V. in Verbindung mit dem Bazerischen Landesamt für Denkmalpflege, zusammengestellt von C. Sebastian Sommer, Regensburg, 2006.
* * *, Gold der Steppe. Archäologie der Ukraine (herausgegeben von Renate Rolle, Michael Müller-Wille und Kurt Schietzel in Zusammenarbeit mit Petr P. Toločko und Vjačeslav Ju. Murzin), Schleswig, 1991.
Victor Cojocaru (ed.), Ethnic Contacts and Cultural Exchanges North and West of the Black Sea from the Greek Colonization to the Ottoman Conquest, 2 vol., Iaşi, 2005.
Alexandru Avram, Mircea Babeş (éd.), Civilisation grecque et cultures antiques périphériques. Hommage à Petre Alexandrescu à son 70e anniversaire, Bucarest, 2000.
Petre Roman, Marius Alexianu (éd.), Relations thraco-illyro-helléniques. Actes du XIVe Symposium national de Thracologie (à participation internationale). Băile Herculane (14-19 septembre 1992), Bucarest, 1994.
Petre Roman, Saviana Diamandi, Marius Alexianu (ed.), The Thracian World at the Crossroads of Civilizations. Proceedings of the Seventh International Congress of Thracology, Constanţa – Mangalia – Tulcea, 20-26 May 1996, vol. I-II, Bucureşti, 1997.
Nicolae Gudea (ed.), Romani şi barbari la frontierele Daciei romane / Römer und Barbaren an den Grenzen des römischen Dakiens, Zalău, 1997 (= ActaMP, 21).
I. M. Ţiplic, S. I. Purece (coord.), Relaţii interetnice în spaţiul românesc, vol. II (Populaţii şi grupuri etnice (sec. II î.Hr.-V d.Hr.)), Alba Iulia, 2006 (= Bibliotheca Septemcastrensis, XXI).
Doina Benea, Dacia sud-vestică în secolele III-IV, Timişoara, 1996.
Doina Benea, Dacia sud-vestică în secolele III-IV. Interferenţe spirituale, Timişoara, 1999.
Adrian Bejan, Banatul în secolele IV-XII. Continuitatea daco-romană, etnogeneza românească şi începuturile feudalismului în sud-vestul Daciei traiane, Timişoara, 1995.
Mircea Mare, Banatul între secolele IV-IX, Timişoara, 2004.
Ana-Maria Velter, Transilvania în secolele V-XII, Bucureşti, 2002.
Ligia Bârzu, Continuitatea populaţiei autohtone în Transilvania în sec. IV-V (Cimitirul nr. 1 de la Bratei), Bucureşti, 1973 (= Biblioteca de arheologie, XXI).
Ligia Bârzu, Der Fortbestand der Rumänen im ehemaligen Dazien, Bukarest, 1981.
Ligia Bîrzu, Stelian Brezeanu, Originea şi continuitatea românilor. Arheologie şi tradiţie istorică, Bucureşti, 1991.
Kurt Horedt, Untersuchungen zur Frühgeschichte Siebenbürgens, Bukarest, 1958.
Kurt Horedt, Moreşti. Grabungen in einer vor- und frühgeschichtlichen Siedlung in Siebenbürgen, Bukarest, 1979.
Kurt Horedt, Siebenbürgen in spätrömischer Zeit, Bukarest, 1982.
Kurt Horedt, Siebenbürgen im Frühmittelalter, Bonn, 1986 (= Antiquitas. Abhandlungen zur Vor- und Frühgeschichte, zur klassischen und provinzial-römischen Archäologie und zur Geschichte des Altertums, Reihe 3, Band 28).
D. Protase, Problema continuităţii în Dacia în lumina arheologiei şi numismaticii, Bucureşti, 1966.
D. Protase, Riturile funerare la daci şi daco-romani, Bucureşti, 1971 (= Biblioteca de arheologie, XVI).
D. Protase, Autohtonii în Dacia, vol. II (Dacia postromană până la slavi), Cluj-Napoca, 2000.
Coriolan Horaţiu Opreanu, Transilvania la sfârşitul antichităţii şi în perioada migraţiilor. Schiţă de istorie culturală. Cu colaborarea lui: Corneliu Gaiu, Cluj-Napoca, 2003.
Ioan Marian Ţiplic, Contribuţii la istoria spaţiului românesc în perioada migraţiilor şi Evul Mediu timpuriu (secolele IV-XIII), Iaşi, 2005 (= Academica, 3).
Igor Corman, Contribuţii la istoria spaţiului pruto-nistrian în epoca evului mediu timpuriu (sec. V-VII d. Chr.), Chişinău, Cartdidact, 1998 (= Basarabica, 1).
Nicolae Gudea, Ioan Ghiurco, Din istoria creştinismului la români. Mărturii arheologice, Oradea, 1988.
Dan Gh. Teodor, Creştinismul la est de Carpaţi de la origini pînă în secolul al XIV-lea, Iaşi, 1994.
Nelu Zugravu, Geneza creştinismului popular al românilor, Bucureşti, 1997 (= Bibliotheca Thracologica, XVIII).
* * *, Gold der Steppe. Archäologie der Ukraine (herausgegeben von Renate Rolle, Michael Müller-Wille und Kurt Schietzel in Zusammenarbeit mit Petr P. Toločko und Vjačeslav Ju. Murzin), Schleswig, 1991.
Victor Cojocaru (ed.), Ethnic Contacts and Cultural Exchanges North and West of the Black Sea from the Greek Colonization to the Ottoman Conquest, 2 vol., Iaşi, 2005.
Alexandru Avram, Mircea Babeş (éd.), Civilisation grecque et cultures antiques périphériques. Hommage à Petre Alexandrescu à son 70e anniversaire, Bucarest, 2000.
Petre Roman, Marius Alexianu (éd.), Relations thraco-illyro-helléniques. Actes du XIVe Symposium national de Thracologie (à participation internationale). Băile Herculane (14-19 septembre 1992), Bucarest, 1994.
Petre Roman, Saviana Diamandi, Marius Alexianu (ed.), The Thracian World at the Crossroads of Civilizations. Proceedings of the Seventh International Congress of Thracology, Constanţa – Mangalia – Tulcea, 20-26 May 1996, vol. I-II, Bucureşti, 1997.
Nicolae Gudea (ed.), Romani şi barbari la frontierele Daciei romane / Römer und Barbaren an den Grenzen des römischen Dakiens, Zalău, 1997 (= ActaMP, 21).
I. M. Ţiplic, S. I. Purece (coord.), Relaţii interetnice în spaţiul românesc, vol. II (Populaţii şi grupuri etnice (sec. II î.Hr.-V d.Hr.)), Alba Iulia, 2006 (= Bibliotheca Septemcastrensis, XXI).
Doina Benea, Dacia sud-vestică în secolele III-IV, Timişoara, 1996.
Doina Benea, Dacia sud-vestică în secolele III-IV. Interferenţe spirituale, Timişoara, 1999.
Adrian Bejan, Banatul în secolele IV-XII. Continuitatea daco-romană, etnogeneza românească şi începuturile feudalismului în sud-vestul Daciei traiane, Timişoara, 1995.
Mircea Mare, Banatul între secolele IV-IX, Timişoara, 2004.
Ana-Maria Velter, Transilvania în secolele V-XII, Bucureşti, 2002.
Ligia Bârzu, Continuitatea populaţiei autohtone în Transilvania în sec. IV-V (Cimitirul nr. 1 de la Bratei), Bucureşti, 1973 (= Biblioteca de arheologie, XXI).
Ligia Bârzu, Der Fortbestand der Rumänen im ehemaligen Dazien, Bukarest, 1981.
Ligia Bîrzu, Stelian Brezeanu, Originea şi continuitatea românilor. Arheologie şi tradiţie istorică, Bucureşti, 1991.
Kurt Horedt, Untersuchungen zur Frühgeschichte Siebenbürgens, Bukarest, 1958.
Kurt Horedt, Moreşti. Grabungen in einer vor- und frühgeschichtlichen Siedlung in Siebenbürgen, Bukarest, 1979.
Kurt Horedt, Siebenbürgen in spätrömischer Zeit, Bukarest, 1982.
Kurt Horedt, Siebenbürgen im Frühmittelalter, Bonn, 1986 (= Antiquitas. Abhandlungen zur Vor- und Frühgeschichte, zur klassischen und provinzial-römischen Archäologie und zur Geschichte des Altertums, Reihe 3, Band 28).
D. Protase, Problema continuităţii în Dacia în lumina arheologiei şi numismaticii, Bucureşti, 1966.
D. Protase, Riturile funerare la daci şi daco-romani, Bucureşti, 1971 (= Biblioteca de arheologie, XVI).
D. Protase, Autohtonii în Dacia, vol. II (Dacia postromană până la slavi), Cluj-Napoca, 2000.
Coriolan Horaţiu Opreanu, Transilvania la sfârşitul antichităţii şi în perioada migraţiilor. Schiţă de istorie culturală. Cu colaborarea lui: Corneliu Gaiu, Cluj-Napoca, 2003.
Ioan Marian Ţiplic, Contribuţii la istoria spaţiului românesc în perioada migraţiilor şi Evul Mediu timpuriu (secolele IV-XIII), Iaşi, 2005 (= Academica, 3).
Igor Corman, Contribuţii la istoria spaţiului pruto-nistrian în epoca evului mediu timpuriu (sec. V-VII d. Chr.), Chişinău, Cartdidact, 1998 (= Basarabica, 1).
Nicolae Gudea, Ioan Ghiurco, Din istoria creştinismului la români. Mărturii arheologice, Oradea, 1988.
Dan Gh. Teodor, Creştinismul la est de Carpaţi de la origini pînă în secolul al XIV-lea, Iaşi, 1994.
Nelu Zugravu, Geneza creştinismului popular al românilor, Bucureşti, 1997 (= Bibliotheca Thracologica, XVIII).
Referate Provinciile Dunarene
PROVINCIILE DUNĂRENE
Germania.
Raetia.
Noricum.
Pannonia.
Moesia.
Dalmatia.
Macedonia.
Thracia.
Oricare altă provincie din Imperiul roman (la alegere, în afară de Dacia).
Cerinţe:
Se va întocmi o lucrare scrisă cu privire la:
- viaţa romană din aceste provincii (resurse; cucerire; organizare; urbanizare; trupe; viaţa rurală; populaţia indigenă; pierderea provinciei; consideraţii privind romanizarea)
Germania.
Raetia.
Noricum.
Pannonia.
Moesia.
Dalmatia.
Macedonia.
Thracia.
Oricare altă provincie din Imperiul roman (la alegere, în afară de Dacia).
Cerinţe:
Se va întocmi o lucrare scrisă cu privire la:
- viaţa romană din aceste provincii (resurse; cucerire; organizare; urbanizare; trupe; viaţa rurală; populaţia indigenă; pierderea provinciei; consideraţii privind romanizarea)
sau
- oraşele din una dintre aceste provincii
- oraşele din una dintre aceste provincii
sau
- principalele situri şi monumente romane provinciale.
Se vor indica bibliografia şi/sau resursele de internet folosite.
- principalele situri şi monumente romane provinciale.
Se vor indica bibliografia şi/sau resursele de internet folosite.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)