miercuri, 10 decembrie 2008

Populaţiile barbare

LUMEA BARBARĂ ÎN SEC. II Î.E.N. - V E.N.

1. Celţii – Cocan +
2. Tracii – Molnar +
3. Dacii liberi – Zidaru +
4. Sarmaţii – Dumitru +
5. Populaţiile germanice din bazinul dunărean şi interacţiunea lor cu lumea romană şi barbară - Sbîrcea +
6. Populaţiile turanice din Asia Centrală – Bujarov +
7. Regiunea caucaziană –
8. Creştinarea populaţiilor din afara lumii romano-bizantine – Crăciun +

Cerinţe:
Se va întocmi o lucrare scrisă referitoare la:
- principalele coordonate istorice ale populaţiilor respective şi la relaţiile lor cu lumea romană în perioada discutată
sau
- aspecte referitoare la habitat sau rit funerar în perioada discutată.

Se vor indica bibliografia şi/sau resursele de internet folosite.
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ
D. Berciu, Lumea celţilor, Bucureşti, 1970.
H. Hubert, Celţii şi civilizaţia celtică, Bucureşti, 1983.
M. Szabó, Auf den Spuren der Kelten in Ungarn, Budapest, 1976.
M. Oppermann, Tracii între arcul carpatic şi Marea Egee, Bucureşti, 1988.
Gh. Bichir, Cultura carpică, Bucureşti, 1973 (= Biblioteca de arheologie, XX).
Gh. Bichir, Geto-dacii din Muntenia în epoca romană, Bucureşti, 1984 (= Biblioteca de arheologie, XLIII).
Sever Dumitraşcu, Dacia apuseană (teritoriul dacilor liberi din vestul şi nord-vestul României în vremea Daciei romane), Oradea, 1993.
Sever Dumitraşcu, Tiberiu Bader, Aşezarea dacilor liberi de la Medieşul Aurit (I), Satu-Mare, 1967.
V. Bârcă, Istorie şi civilizaţie. Sarmaţii în spaţiul est-carpatic (sec. I a.Chr. – începutul sec. II p.Chr.), Cluj-Napoca, 2006 (= Biblioteca Ephemeris Napocensis, 5).
Viačeslav Kotigoroško, Ţinuturile Tisei superioare în veacurile III î.e.n. - IV e.n. (Perioadele La Tène şi romană), Bucureşti, 1995 (= Bibliotheca Thracologica, XI).
V. Bârcă, Nomazi ai stepelor. Sarmaţii timpurii în spaţiul nord-pontic (sec. II-I a.Chr.), Cluj-Napoca, 2006 (= Biblioteca Ephemeris Napocensis, 6).
V. I. Grosu, Хронология памятников сарматской культуры днестровско–прутского междуречья, Kišinev, 1990.
K. Jettmar, Arta stepelor. Popoarele timpurii, Bucureşti, 1983 (= Curente şi sinteze, 40).
M. Poladian Ghenea, Arta preistorică şi antică din regiunea caucaziană, Bucureşti, 1988 (= Curente şi sinteze, 49).
G. A. Cvetaeva, Боспор и Рим, Moskva, 1979.
Mircea Mamalaucă (coord.), Obiceiuri de port în aria culturii Sântana de Mureş. Obiecte de podoabă, amulete, accesorii de vestimentaţie şi toaletă, Bucureşti, 2005.
Bucur Mitrea, Constantin Preda, Necropole din secolul al IV-lea e.n. în Muntenia, Bucureşti, 1966 (= Biblioteca de arheologie, X).
Gheorghe Diaconu, Tîrgşor. Necropola din secolele III-IV e.n., Bucureşti, 1965 (= Biblioteca de arheologie, VIII).
Gheorghe Diaconu, Mogoşani. Necropola din sec. IV e.n., Tîrgovişte, 1970.
Vasile Palade, Aşezarea şi necropola de la Bârlad – Valea Seacă (sfârşitul sec. al III-lea – a doua jumătate a sec. V), Bucureşti, 2004.
Vlad Vornic, Aşezarea şi necropola de tip Sântana de Mureş-Černjachov de la Budeşti, Chişinău, 2006 (= Monografii, 3).
E. A. Rikman, Памятник великого переселения нородов (по раскопкам поселения и могильника у села Будешты), Kišinev, 1967.
E. A. Rikman, Етническая история населения Поднестровья и прилегающего Подунавья в первых веках нашей эры, Moskva, 1975.
I. A. Rafalovič, Данчены. Могильник Черняховской культуры, Kišinev, 1986.
I. Bóna, Der Anbruch des Mittelalters. Gepiden und Langobarden im Karpatenbecken, Budapest, 1976.
Wilfried Menghin, Tobias Springer, Egon Wamers (Hg.), Germanen, Hunnen und Awaren. Schätze der Völkerwanderungszeit, Nürnberg, 1987.
Hermann Dannheimer, Heinz Dopsch (Hg.), Die Bajuwaren von Severin bis Tassilo 488-788. Gemeinsame Landesausstellung des Freistaates Bayern und des Landes Salzburg Rosenheim/Bayern Mattsee/Salzburg 19. Mai bis 6. November 1988, 2. Aufl., München – Salzburg,1988.
Archäologie in Bayern. Fenster zur Vergangenheit. Herausgegeben von der Gesellschaft für Archäologie in Bazern e.V. in Verbindung mit dem Bazerischen Landesamt für Denkmalpflege, zusammengestellt von C. Sebastian Sommer, Regensburg, 2006.
* * *, Gold der Steppe. Archäologie der Ukraine (herausgegeben von Renate Rolle, Michael Müller-Wille und Kurt Schietzel in Zusammenarbeit mit Petr P. Toločko und Vjačeslav Ju. Murzin), Schleswig, 1991.
Victor Cojocaru (ed.), Ethnic Contacts and Cultural Exchanges North and West of the Black Sea from the Greek Colonization to the Ottoman Conquest, 2 vol., Iaşi, 2005.
Alexandru Avram, Mircea Babeş (éd.), Civilisation grecque et cultures antiques périphériques. Hommage à Petre Alexandrescu à son 70e anniversaire, Bucarest, 2000.
Petre Roman, Marius Alexianu (éd.), Relations thraco-illyro-helléniques. Actes du XIVe Symposium national de Thracologie (à participation internationale). Băile Herculane (14-19 septembre 1992), Bucarest, 1994.
Petre Roman, Saviana Diamandi, Marius Alexianu (ed.), The Thracian World at the Crossroads of Civilizations. Proceedings of the Seventh International Congress of Thracology, Constanţa – Mangalia – Tulcea, 20-26 May 1996, vol. I-II, Bucureşti, 1997.
Nicolae Gudea (ed.), Romani şi barbari la frontierele Daciei romane / Römer und Barbaren an den Grenzen des römischen Dakiens, Zalău, 1997 (= ActaMP, 21).
I. M. Ţiplic, S. I. Purece (coord.), Relaţii interetnice în spaţiul românesc, vol. II (Populaţii şi grupuri etnice (sec. II î.Hr.-V d.Hr.)), Alba Iulia, 2006 (= Bibliotheca Septemcastrensis, XXI).
Doina Benea, Dacia sud-vestică în secolele III-IV, Timişoara, 1996.
Doina Benea, Dacia sud-vestică în secolele III-IV. Interferenţe spirituale, Timişoara, 1999.
Adrian Bejan, Banatul în secolele IV-XII. Continuitatea daco-romană, etnogeneza românească şi începuturile feudalismului în sud-vestul Daciei traiane, Timişoara, 1995.
Mircea Mare, Banatul între secolele IV-IX, Timişoara, 2004.
Ana-Maria Velter, Transilvania în secolele V-XII, Bucureşti, 2002.
Ligia Bârzu, Continuitatea populaţiei autohtone în Transilvania în sec. IV-V (Cimitirul nr. 1 de la Bratei), Bucureşti, 1973 (= Biblioteca de arheologie, XXI).
Ligia Bârzu, Der Fortbestand der Rumänen im ehemaligen Dazien, Bukarest, 1981.
Ligia Bîrzu, Stelian Brezeanu, Originea şi continuitatea românilor. Arheologie şi tradiţie istorică, Bucureşti, 1991.
Kurt Horedt, Untersuchungen zur Frühgeschichte Siebenbürgens, Bukarest, 1958.
Kurt Horedt, Moreşti. Grabungen in einer vor- und frühgeschichtlichen Siedlung in Siebenbürgen, Bukarest, 1979.
Kurt Horedt, Siebenbürgen in spätrömischer Zeit, Bukarest, 1982.
Kurt Horedt, Siebenbürgen im Frühmittelalter, Bonn, 1986 (= Antiquitas. Abhandlungen zur Vor- und Frühgeschichte, zur klassischen und provinzial-römischen Archäologie und zur Geschichte des Altertums, Reihe 3, Band 28).
D. Protase, Problema continuităţii în Dacia în lumina arheologiei şi numismaticii, Bucureşti, 1966.
D. Protase, Riturile funerare la daci şi daco-romani, Bucureşti, 1971 (= Biblioteca de arheologie, XVI).
D. Protase, Autohtonii în Dacia, vol. II (Dacia postromană până la slavi), Cluj-Napoca, 2000.
Coriolan Horaţiu Opreanu, Transilvania la sfârşitul antichităţii şi în perioada migraţiilor. Schiţă de istorie culturală. Cu colaborarea lui: Corneliu Gaiu, Cluj-Napoca, 2003.
Ioan Marian Ţiplic, Contribuţii la istoria spaţiului românesc în perioada migraţiilor şi Evul Mediu timpuriu (secolele IV-XIII), Iaşi, 2005 (= Academica, 3).
Igor Corman, Contribuţii la istoria spaţiului pruto-nistrian în epoca evului mediu timpuriu (sec. V-VII d. Chr.), Chişinău, Cartdidact, 1998 (= Basarabica, 1).
Nicolae Gudea, Ioan Ghiurco, Din istoria creştinismului la români. Mărturii arheologice, Oradea, 1988.
Dan Gh. Teodor, Creştinismul la est de Carpaţi de la origini pînă în secolul al XIV-lea, Iaşi, 1994.
Nelu Zugravu, Geneza creştinismului popular al românilor, Bucureşti, 1997 (= Bibliotheca Thracologica, XVIII).

Referate Provinciile Dunarene

PROVINCIILE DUNĂRENE

Germania.
Raetia.
Noricum.
Pannonia.
Moesia.
Dalmatia.
Macedonia.
Thracia.
Oricare altă provincie din Imperiul roman (la alegere, în afară de Dacia).

Cerinţe:
Se va întocmi o lucrare scrisă cu privire la:
- viaţa romană din aceste provincii (resurse; cucerire; organizare; urbanizare; trupe; viaţa rurală; populaţia indigenă; pierderea provinciei; consideraţii privind romanizarea)
sau
- oraşele din una dintre aceste provincii
sau
- principalele situri şi monumente romane provinciale.

Se vor indica bibliografia şi/sau resursele de internet folosite.